Tradiții și superstiții de Anul Nou

Tradiții și superstiții de Anul Nou
Câte bordeie atâtea obiceie spune vorba românească. Dar să vedem exact care sunt datinile și superstițiile românilor la trecerea dintre ani și ce înseamnă fiecare.

Plugușorul, obicei agrar cu adânci rădăcini în spiritualitatea românească,este o colindă cu elemente teatrale ce laudă munca depusă pentru obținerea pâinii.Pe vremuri se orna plugul cu hârtie colorată, panglici,șervete, flori și eventual se așeza și un brad. În prezent este o prezență simbolică, plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai ușor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor.În ajun de Anul Nou,o ceată de urători formată din doi până la douăzeci de flăcăi sau bărbați proaspat însurați pleacă din casă în casa să ureze tuturor un an nou prosper.Grupurile de urători poartă costume tradiţionale,căciuli împodobite,bice şi clopoţei,fiind răsplătiţi de gazde cu mere, nuci,covrigi şi colăcei.

Umblatul cu sorcova reprezintă bucuria copiiilor, care poartă o crenguță înmugurită de copac sau o sorcovă confecționată dintr-un băț în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată. Pe 1 ianuarie copiii urează viaţă lungă, sănătate şi prosperitate celor colindați. Înainte, sorcova era confecţionată din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vişin, prun) sau de trandafir, tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moş Nicolae (6 decembrie).Sorcova, socotită un soi de baghetă magică, transmite vigoare şi tinereţe celui vizat.După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an agăţată de peretele de la răsărit al casei.

Un obicei specific Olteniei în noaptea de Anul Nou este Plugul cel Mare, organizat de catre flăcăii din sat și condus de un băiat mai viteaz numit "staroste", ce are sarcina de a tine plugul de coarne și a rosti urarea. Ceata este compusă de obicei din 12 flăcăi, iar spre deosebire de Plugușor, merge numai la familiile înstărite din sat. Tot de Anul Nou se stropesc cu apă sfinţită vitele, păsările, via, pomii, grădina, ca să rodească şi să fie ferite de grindină. Pentru ca viţa-de-vie să dea roade în urmatorul an bărbaţii merg la vie cu un maţ al porcului (bundăretele) şi cu o sticlă de vin. Aceştia dau ocol viei, iar apoi beau vinul.

Cele mai cunoscute superstiții de Anul Nou sunt legate de bani, noroc, belșug și dragoste. Se spune că e bine să ai bani în buzunar, să nu fi rămas dator la cineva și să nu imprumuți cu bani pe nimeni pe 31 decembrie și 1 ianuarie. Pentru belșug este bine ca prima persoană care intră în casă în prima zi a Anului Nou să fie un bărbat brunet ; blonzii și roscații sunt aducători de ghinion, iar femeile de asemenea.Pentru cunoașterea ursitei fetele nemăritate au 2 variante la dispoziție de Anul Nou. Prima este numărarea parilor: fetele numără şi leagă cu ochii închişi al zecelea par din gardul de nuiele. A doua zi se duc să vadă cum este parul, ca să ştie cum o să arate ursitul. Dacă parul va fi drept înseamnă că viitorul soţ va fi un bărbat frumos. În cazul în care bucata de lemn va fi una scorojită, fetele vor avea un bărbat urât, însă dacă acesta va fi noduros, atunci vor avea parte de un partener bogat.A doua este lovirea cu piciorul într-o vită, întrebând: “Când mă mărit eu?” Dacă vita se ridică anevoie atunci fata mai are de aşteptat, însă în cazul în care animalul este vioi, acesta este semn că fata se va mărita în curând.De asemenea, conform tradiției, în noaptea de Anul Nou românii trebuie să facă cat mai mult zgomot pentru a alunga toate spiritele rele, unii chiar obișnuiesc să țină în buzunar o căpățână de ustoroi, care are menirea de a-i feri de spiritele rele.

Preluat mai nou și de români, obiceiul cu sărutatul sub vâsc este practicat în noaptea dintre ani de către îndrăgostiți. Aceștia cred că astfel vor fi insoțiți de dragoste întreg anul.

Toate tradițiile au farmecul lor, românești sau împrumutate, și indiferent dacă alegeți să urmați unele sau altele, important este să fiți înconjurați de oameni dragi și frumoși, să pășiți în noul an cu sănătate, fericire, încredere că fiecare zi ne aduce mai aproape de visurile noastre.

Blog

Despre noi

Despre noi

Acolo unde padurea incepe sa stapaneasca muntele, depare de lumea dezlantuita, pe locul unde cu peste 400 de ani în urmă se aflau păduri seculare de anini, pe malul pârâului Negrișoara s-a ridicat „Hanul Banului”.

Detalii

Atracții turistice

    Peștera Muierilor

    In apropiere de pensiune se află şi Pestera Muierilor care are o lungime de aproximativ 7000 metri dar numai 570 metri sunt amenajaţi pentru turişti.

    Transalpina

    Transalpina este cea mai înaltă şosea din Romania, cu punctul cel mai înalt în Pasul Urdele. Drumul străbate Munţii Parâng şi face legătura între Novaci, judeţul Gorj şi Sebeş, judeţul Alba.

    Sfântul Schit Crasna

    Schitul Crasna este o mănăstire de călugări din Arhiepiscopia Craiovei, aşezată în satul Crasna-Ungureni, comuna Crasna, Gorj, județul Gorj, la poalele munților Parângului.

    Mănăstirea Icoana

    Aici este pământul pe care-l iubesc cel mai mult din toată lumea aceasta (Părintele Ioan Popescu)

    Evenimente, obiceiuri și datini

    In tradiţia românească Sânzienele, sau Drăgaica, reprezintă o veche sărbătoare, ce se ţine pe 24 iunie în fiecare an.

    Istorie

    Satul Aninis este bogat in documente care atesta existenta sa din cele mai vechi timpuri.La 16 Mai 1632 , Leon Voda aminteste de satul Aninisul cand pomeneste de Stan si Tofan ca martori la o vanzare de rumani.